de Dr2005 » Mar 29 Sep 2020, 14:26
Au trecut alegerile şi avem un primar nou, sper că mai bun decât distinsa duamnă care locuia fără forme legale în oraşul Volantari, judeţul Ilfov (a votat în Bucureşti, dacă avea domiciliul în acte în Voluntari nu ar fi avut cum să voteze la locale pentru Bucureşti).
Să încercăm să ne gândim ce ar trebui să facă în domeniul transportului public, în tripla sa calitate pe care o va avea ca primar:
A. ordonator principal de credite pentru STB
B. responsabil de infrastructura de transport a municipiului
C. preşedinte al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Transport Public Bucuresti – Ilfov (ADITPBI) - prin statutul acesteia, preşedinte este Primarul General.
A. În calitate de ordonator principal de credite pentru STB
Având în vedere că STB operează în baza unui contract de servicii publice (CSP), încheiat în condiţiile Regulamentului (UE) nr. 1370/2006, finanţarea proiectelor de investiţii din bani publici este strict interzisă. Finanţarea se poate face numai sub formă de compensare a activităţii de serviciu public, până la o cotă de profit ,,rezonabil", în practică 3 - 5% pentru România, având în vedere recomandările Consiliului Concurenţei şi rata medie a inflaţiei de la noi.
Din acest motiv, de regulă, parcul nou de vehicule se cumpără de către autorităţile contractante şi se concesionează operatorului - în cazul STB, în această situaţie sunt autobuzele Mercedes Citaro (toate 3 tipurile), Otokar şi troleibuzele Citelis. Restul parcului STB e, în acte, proprietatea STB. Desigur, reies şi aici nişte întrebări de genul ,,dacă autoritatea contractantă e ADTPBI, de ce nu contribuie şi restul localităţilor la achiziţia de vehicule?", pe care sper că noua conducere a Direcţiei Juridice din PMB le va găsi răspuns.
Să revenim la ce poate face, efectiv, primarul pentru punctul A:
1) organizarea responsabilă a cheltuielilor STB;
2) încheierea de contracte de mentenanţă pentru anumite categorii de vehicule (cele care mai merită asta, nu vorbesc de V3A-93) cu societăţi specializate (nu cu Dorel şi Ilie de la Sculărie din depou)
3) eficientizarea activităţii de vânzare - prin extinderea numărului de automate de bilete/carduri, reducerea numărului de chioşcuri, reconversia personalului pentru control sau, dacă aceştia sunt apţi dpdv al medicinei muncii, la funcţia de şofer/vatman, pe cheltuiala STB, prin şcoala proprie de şoferi; introducerea posibilităţii de achiziţie a titlurilor de călătorie de la şoferi măcar pe liniile R, expres şi N
4) eliminarea cadavrelor de vehicule care ocupă inutil spaţiu şi nu mai pot fi reparate şi numai după selectarea şi demontarea pieselor care pot fi refolosite (mai ales elemente de caroserie, uşi, scaune, geamuri, compresoare, motoare electrice de tracţiune, motoare diesel, cutii de viteze, punţi, jante; nu se vor păstra elemente consumabile ori care, prin modul de utilizare, sunt supuse uzurii sau oboselii - orice furtun sau garnitură din cauciuc sau material plastic, cabluri; se exceptează osiile pentru tramvai care se vor supune controlului ultrasonic pentru a li se determina viablitatea); selecţia se va face pe baza unei expertize tehnice s-ar putea disponibiliza, la o evaluare grosieră, vreo 30 de Ikarus 415T, 30 de T4R , 20 de V3A-93 + Faur şi undeva pe la 50 de Citaro E3
5) păstrarea, reabilitarea şi valorificarea în scop turistic a vehiculelor istorice - câte au mai rămas din ele
6) renunţarea la ilegalul traseu cu autobuze etajate închiriate de la Constanţa
7) crearea unui proiect de modernizare ieftină şi rapidă a vagoanelor V3A care sunt în stare tehnică bună, prin modificarea secţiunii C cu podea joasă, înlocuirea acţionării cu una cu chopper de producţie proprie URAC şi dotarea cu climatizare, totul în cursul unui RK, nu pe baza unei reconstrucţii integrale şi costisitoare
8) asigurarea cu celeritate a pieselor de schimb şi consumabile, mai ales ad-blue pentru autobuze, ulei de motor, ulei de reductor pentru tramvaie, patine de pantograf, siguranţe, contactoare, becuri de toate felurile, agent de răcire pentru climatizare, geamuri, elemente standardizate de caroserie, butoane şi întrerupătoare de toate felurile, disjunctoare tramvai, sârmă (impropriu spus, nu e vorba de banala liţă) pentru bobinat motoarele de c.c. care necesită asta
9) trecerea la utilizarea patinei de grafit la pantograf pe întreaga reţea de tramvai
10) trecerea la utilizarea miezului de grafit la captator pe întreaga reţea de troleibuz
11) determinarea (re-detrminarea, după caz, pentru că pentru T4R şi V3A-93 există deja) profilului de rulare de uzură la tramvaie şi aplicarea lui la toate tramvaiele care deservesc linii modernizate, respectiv integral la parcul depourilor Alexandria, Militari, Dudeşti, Giurgiului şi parţial pentru Bucureştii-Noi, Colentina, Victoria şi Titan şi organizarea tramvaielor în aşa fel încât să se evite la maximum circulaţia tramvaielor cu profil conic pe liniile modernizate (ca să vedeţi prostia omenească, caietele de sarcini pentru achiziţiile atribuite Astra şi Electroputere VFU prevăd tot profil conic, o tâmpenie monumentală, cei care au făcut c.s.-urile au făcut Dinamica vehiculelor feroviare cu proful de sport probabil)
12) proiectarea şi execuţia unui proiect de modernizare ieftină şi rapidă a vagoanelor T4R pretabile la serviciu (la o estimare grosieră aş zice vreo 45 - 50 buc.), există deja modelele de Praga, Dresda şi din alte părţi, plus experienţa cu V3A-urile. Şi mai ieftin, există soluţia INDA-ELTRAC aplicată cu succes la Cluj, Ploieşti şi Craiova. Astfel, din soft s-ar permite şi tracţiunea multiplă şi s-ar compensa şi viteza de rotaţie a roţilor vagonului 2, eliminând smuciturile cauzate de frânarea/defrânarea întârziată cu cca. 1 sec a acestuia faţă de vagonul motor, precum şi uzura (uneori concretizată prin arderea izolaţiei motoarelor electrice de tracţiune (m.e.t.)!) m.e.t.-urilor datorată de patinajul sau alunecarea roţilor cauzată de diferenţele de diametru între roţile vagonului 1 şi cele ale vagonului 2 (cehii şi nemţii ţineau cont de asta şi, de regulă, nu umblau la cuplurile de T3/T4/KT4, iar când o făceau, luau la strug roţile să fie la acelaşi diametru; desigur, electronica e prietenul nostru şi poate compensa aceste diferenţe)
13) deşi o să mă înjuraţi - completarea de urgenţă a parcului cu măcar 50 de tramvaie la mâna a doua, preferabil bidirecţionale, care să funcţioneze măcar până la aducerea tramvaielor noi; acestea nu vor beneficia de modernizări, ci doar de întreţinere curentă; după aducerea noilor tramvaie, vor fi eliminate treptat, pe măsură ce întreţinerea/repararea lor devine nerentabilă sau imposibilă. Ca alternative, se pot achiziţiona tramvaiele PCC pe 6 şi 8 osii de la Bruxelles (sunt bidirecţionale şi sunt şi pe 750V), KT4DM de la Berlin (necesită adaptare de la 600V la 750V - există experinţa la STB pentru asta), T3DM de la Chemitz, T6 şi T3 de la Praga, ba chiar şi T4D-urile de la Oradea
14) recuperarea activelor devalizatre de administraţiile Oprescu şi Firea, mai ales Depoul Giuleşti şi Autobaza Pipera, precum şi stoparea desfiinţării Depoului Victoria şi Autobazei Floreasca (aceasta din urmă are termen de închidere în ianuarie 2021 conform HCGMB 47/2020!)
15) modernizarea depourilor Colentina, Titan, Bucureştii-Noi, Victoria, Berceni şi Bujoreni
16) re-alocarea autobuzelor Citaro Hybrid către o autobază, fără a mai ocupa Depoul Bujoreni
17) refacerea alocării vehiculelor pe trasee, pentru eliminarea situaţiilor gen 447bis cu acces la Moara Domnească de la Autobaza Giurgiului.
18) rearanjarea parcului de vehicule între garaje/depouri, pentru a nu mai exista n tipuri de vehicule în fiecare, mai ales din ciclul vehiculelor care nu au întreţinerea asigurată
19) instruirea, sub sancţiunea tratării ca abatere disciplinară, a conducătorilor de autobuz şi troleibuz să oprească cât mai aproape de bordură unde este posibil (acum şi la culoarul unic sunt şofer care opresc la 1m distanţă laterală)
B. În calitate responsabil de infrastructura de transport a municipiului
1) Asigurarea de benzi/culoare unice pentru transportul public acolo unde acestea se impun, inclusiv prin circulaţia autobuzelor pe liniile de tramvai peste tot pe unde acestea permit
2) Realizarea de alveole pentru autobuze/troleibuze acolo unde sunt necesare (de ex. pe drumurile periferice, care nu se pretează la benzi unice, nicidecum alveole pe banda unică)
3) Realizarea unor terminale multimodale de transport, însoţite de P+R, cu dotări atât pentru călători, cât şi pentru şoferii de transport publice şi taxi - exemple:
- Prel. Ghencea cu DNCB: tramvai, autobuz, tren
- Bucureşti Vest: autobuz, tren, metrou
- Păcii: autobuz, troleibuz, tramvai, autobuz interjudeţean, metrou (aici se poate şi fără P+R)
- Carrefour Băneasa: autobuz, în viitor tramvai şi metrou
- Granitul: tramvai, autobuz, autobuz interjudeţean, în viitor metrou
- Complex Titan: tramvai, autobuz, metrou
- Centură Berceni: autobuz, metrou, autobuz interjudeţean
- Gara Progresu: tramvai, autobuz, tren, autobuz interjudeţean, în viitor metrou
- Autobaza Alexandria: tramvai, troleibuz, autobuz, autobuz interjudeţean, în viitor metrou
- Helitube: tramvai, autobuz, autobuz interjudeţean, în viitor metrou
4) Asigurarea, prin instituţiile din subordine, mai ales Poliţia Locală şi Administraţia Străzilor, a menţinerii benzilor, alveolelor, terminalelor şi trotuarelor aferente în utilizare doar pentru scopul în care au fost create, fără maşini parcate, tarabe, chioşcuri, cerşetori, depozitarea de materiale de construcţii, de deşeuri ş.a.
5) Accesibilizarea tuturor trotuarelor şi staţiilor pentru persoanele cu mobilitate redusă
6) Asigurarea vizibilităţii în intersecţii prin eliminarea obstacolelor - maşini parcate, construcţii provizorii, stâlpi de pe colţurile acestora, precum şi asigurarea gabaritului de viraj pentru autobuze/troleibuze
7) Semaforizare preferenţială pentru mijloacele de transport public autorizate (deci nu doar STB, ci şi STV şi STCM)
[va urma]