Metrorex a avut anul trecut 88.050.353 călători (adică validări) -
sursaConform CSP cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2020 veniturile din titluri de călătorie sunt de 196.974.530 lei -
sursa. Tot de acolo aflăm şi numărul de călători luat în calcul - 120.313.645. Ştim sigur că nu s-a ajuns la numărul ăsta din cauza pandemiei (vezi mai sus), dar vom lucra cu estimarea asta pentru că bugetul a fost construit în jurul ei şi nu am la dispoziţie execuţia bugetară a Metrorex.
Diferenţele de tarif (adică pentru facilităţi) sunt de 25.008.530 lei.
De aici rezultă preţul mediu al unei călătorii - cel efectiv încasat de la călători, incluzând şi diferenţa de preţ pentru facilităţi: (196.974.530+25.008.530)/120.313.645 = 1,85 lei/călătorie (1)
Mai vedem că veniturile din alte surse sunt de 27.481.250 lei, din care neeligibile pentru OSP (obligaţia de serviciu public) 8.818.900, deci eligibile sunt 18.662.350 lei. Raportat la numărul de călători bugetat, înseamnă 0,16 lei/călătorie (2) (aproximat la 2 zecimale; în CSP calculele se fac cu 8, dar pentru simplificare eu voi lucra cu 2)
În privinţa compensaţiei, aceasta e bugetată la 886.672.120 lei. Pe călătorie vine 7,37 lei. (3)
Metrorex a bugetat o pierdere de 20.436.840 lei. Deci 0,17 lei/călătorie. (4)
De aici ne rezultă că preţul unei călătorii pentru ca Metrorex să încheie pe zero este (1)+(2)+(3)+(4) = 1,85 + 0,16 + 7,37 + 0,17 =
9,55 lei. La un curs leu/euro de 1 euro = 4,9265 înseamnă
1,94 euro/călătorie. Atât e valoarea necompensată pentru cheltuielile actuale, atât ar fi preţul - 10 lei o călătorie pentru toată lumea. Nu 50 cum vrea Rădoi.
De aici observăm că metroul nostru e relativ ieftin de exploatat, dacă poate fi menţinut pe zero cu sub 2 euro/călătorie. Asta însemană că salariile, deşi mari pentru nivelul nostru, sunt mici raportat la cele din Bruxelles de exemplu (unde e 2,7 euro/călătoria şi tot e subvenţionat), costurile cu întreţinerea sunt şi ele mai mici (probabil datorită salariilor mai mici ale personalului de întreţinere - care în cazul trenurilor e de la Alstom), energia electrică probabil e mai ieftină aici, la fel şi diversele servicii auxiliare (gen telefonie).
Mai observăm şi că e compensat la greu... salariul mediu net în Bucureşti bate spre 4300 lei pe lună. 3,5 lei o călătorie / 6,5 lei 2 călătorii (să fie mai ieftin), 30 lei 10 călătorii, 100 lei abonamentul lunar, 999 lei abonamentul anual ar fi nişte tarife de bun simţ, adaptate veniturilor de la noi. Plus că metroul nostru face cam ce face S-Bahn-ul la Viena sau RER-ul la Paris, e pentru călătorii lungi, nu pentru două staţii. Asta nu înţelege nici Metrorex, nici ADITPBI, ambele încercând să forţeze umplerea artificală a M5 prin desfiinţarea transportului de suprafaţă, iar propunerile venite de la diverse
personalităţi deja zic că nu ar mai trebui să existe transport electric pe deasupra metroului cu excepţia lui 1/10, adică 97, 73, 74 + toate troleele de pe Kogălniceanu şi chiar 21 + 32 ar trebui să dispară, după caz anul ăsta or după ce încep lucrările la M5 şi M7, adică în vreo 3 - 4 ani (când s-or termina, probabil în 20 de ani). Bine, nu zic că transportul de suprafaţă ar trebui să fie 1,3 lei/călătorie (1,5 lei 30 minute, 2 lei o oră ar fi nişte tarife decente), dar nici la nivel de metrou; din păcate, o integrare tarifară a metroului e puţin probabilă şi necesită fie compensaţii mari pentru a ţine preţul metroului jos, fie preţuri obscen de mari la transportul de suprafaţă.